Vestigiile trecutului atestă pe teritoriul comunei Bucium existența unor străvechi exploatări miniere, cunoscute încă din epoca daco-romană și continuate până în prezent, fiind aproape singura activitate economică din localitate și ocupația de bază a locuitorilor.
În satul Bucium Poieni, pe Muntele Vilcoi și Corabia (la Slavasoaie) se afla două cimitire romane, care atestă vechimea exploatării aurului aici.
Ion Agârbiceanu
Gheorghe Șincai
Jon Pop Reteganul
Ecaterina Varga
Biserica din Bucium Sat cu hramul “Buna Vestire”(l680);
Biserica Ortodoxă din Bucium Poieni cu hramul “Înălțarea Domnului” (171 1);
Biserica din Bucium, unde a fost preot Ion Agârbiceanu (1821);
Biserica Ortodoxă “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Izbita, construită în secolul al XVIII-lea, este declarată monument istoric;
Biserica Ortodoxă din satul Muntari Troita de la Bucium Izbita ridicată întru cinstirea lui Andrei Șaguna;
Pe poteca ce urcă spre Detunata se află casa Fefelegii, eroina din nuvela cu același nume a lui Agârbiceanu.
Detunata Goala;
Detunata Flocoasa;
Poiana cu narcise de la Negrileasa;
Cadrul natural mai cuprinde și alte obiective: pe Valea Cerbului se întâlnește un exemplar din zada (Larix decidua), un conifer cu frunze căzătoare.
Peisajul natural al comunei Bucium este dominat de prezența pădurilor și pășunilor dar și a unor forme de relief vulcanic. Cele doua Detunate sunt o consecință a eroziunii factorilor externi, rocile fiabile au fost erodate rămânând în peisaj cele două stânci.
Practicarea turismului montan în aceasta zona este stimulată de prezența a numeroase obiective turistice naturale, cele mai multe fiind declarate monumente ale naturii (Legea 5/2000) printre care și Detunatele (Goala și Flocoasă) și Poiana cu narcise de la Negrileasa.
Detunata Goală este o rezervație naturală din categoria geologica masivul de bazalt are versantul vestic acoperit cu pădure. Suprafața protejată cuprinde numai peretele vestic alcătuit din coloane de bazalt și trena de coloane prăbușite de la baza pe o lungime de aproximativ 600m pe direcție nord-sud și pe o înălțime de 400 m pe direcție est-vest, totalizând 24 ha.
La Detunata Flocoasă limitele încadrează strict baza măgurii bazaltice complet împădurite (de unde vine și numele de origine populară) ce culminează la 1225 m. Aceasta are forma unui trunchi de con alungit pe direcție nord-sud, cu lungimea la bază de aproximativ 500 m și o lățime de 400 m, totalizând o suprafață de 20 ha.
Deoarece acest vârf este mai înalt și relativ izolat, el apare mult mai impunător, dominând cu circa 200 m relieful domol din jur.
Poiana cu narcise de la Negrileasa este situată în partea de sud-est a comunei, este o rezervație naturală din categoria botanică importantă prin prezența narciselor (Narcisus stelaris) în luna mai. În prezent este pusă sub ocrotirea legii întrucât serbările câmpenești organizate anual în perioada lor de înflorire au condus la degradarea poienii. Cadrul natural mai cuprinde și alte obiective, de exemplu pe Valea Cerbului se întâlnește un exemplar din Zada (Larix decidua), un conifer cu frunze căzătoare.
Reprezentând creația umană, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale și economice, cât și elementele materiale și spirituale tradiționale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timpului, intr-o îmbinare armonioasă cu natura.
În masivul Frasin-Rodu există lucrări miniere dacice în locul numit de localnici “Coranzile Frasinului”. Lucrările acestea, se poate ușor observa, au fost continuate apoi de romani prin galerii scurte realizate din dalta și ciocan.
Ieruga Corăbiei situată în masivul Corabia este o lucrare de proporții gigantice după unii începută cu mult înaintea perioadei romane. Aurul aici s-a aflat la suprafață în stâncă. Exploatarea lui s-a făcut prin săparea unui șanț lung de peste 600m, 40m lățime și peste 30 m adâncime.
În masivul Vâlcoi în anul 1831 s-au descoperit patru inele de buclă de aur din epoca bronzului. Aceste inele se află astăzi la Kunsthistoriches Museum, Viena. Tot aici în decursul timpului au fost identificate lucrări miniere romane, altare votive și o importantă necropola din acea perioadă. În comună a fost ridicat un monument din marmura, în amintirea eroilor Revoluției de la 1848 – 1849 (la Gura Cerbului) iar la Detunata Flocoasa este o cruce săpată în piatră (acolo fiind punctul de observație al revoluționarilor de la 1848) și un monument inscripționat în limba latină, care se referă la vizita făcută în anul 1924 de regele Ferdinand în Țara Moților (satul Valea Cerbului).
Numeroase plăci comemorative existente în comună, atestă trecerea pe aceste meleaguri a unor personalități de renume mondial și național:
Ion Agârbiceanu: în centrul Buciumului pe actuala casă parohiala stă scris: “… aici a locuit între anii 1906-1910 scriitorul Ion Agârbiceanu (1882-1963), aici a scris romanul Arhanghelii și nuvelele Fefeleaga și Melentea”;
Pe poteca ce urca spre Detunate se afla casa Fefelegii, eroina din nuvela cu același nume a lui Agârbiceanu;
Pe o clădire cu etaj situată chiar lînga șosea citim: “Aici în școala întemeiată de Gheorghe Șincai a funcționat ca învățător (1881- 1884) marele folclorist Ion Pop Reteganul(1853-1905)”;
în satul Izbita, pe clădirea școlii primare citim: “Pe acest loc a fost casa în care a locuit între anii 1840-1847 neînfricata luptătoare pentru drepturile buciumanilor Ecaterina Varga (1802- 1852)”;
La intrarea pe Valea Seșii într-o casă cu parterul din piatră și etaj din lemn, au fost găzduite mari personalități, după cum citim: “Aici în casa familiei David, au poposit în 24.07.1900 venind de la Abrud spre Detunata membrii Societății de teatru român în frunte cu Iosif Vulcan, Gheorghe Dima și Vasile Goldiș. În 23.07.1921 și 25.03.1936 a poposit spre a studia Detunata, marele geograf Emmanuel de Martonne” (acesta din urmă a făcut numeroase studii geomorfologice în țara noastră);
O placă situată sus la Detunata Goală ne spune: “Azi 30 august 1865, George Bariliu, Avram Iancu, Timotei Cipariu, Axente Sever, Ilie Macelaru și mult alt popor au petrecut la Detunata, au venit din Abrud, de la Adunarea “ASTREI”, au fost salutați de preotul Iosif Ciura. “… Deșteaptă-te romane ! a răsunat peste munți și văi.”
Biserica cea mai veche din comună este cea din Bucium Sat, are hramul “Buna Vestire”, este ortodoxia și a fost ridicată la 1680, în altar cu ocazia unei restaurări s-a descoperit o pictură veche din anii 1700;
Biserica ortodoxă din Bucium Poieni cu hramul “înălțarea Domnului”, construită la 1711;
Biserica Ortodoxă “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Izbita construită în secolul al XVIII-lea, al cărui iconostas are o valoare deosebită (este declarată monument istoric);
Biserica ortodoxă “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Cerbu;
Biserica ortodoxă din satul Muntari.
Troita de la Bucium Izbita ridicată în onoarea lui Andrei Șaguna;
Cerbu;
Izbita;
Bisericani;
Poieni;
Biblioteca comunală se află în Bucium centru de comună mai exact în clădirea Primăriei, deține un număr de peste 12200 volume din diverse domenii ale cunoașterii la care au acces toți locuitorii comunei. În luna septembrie a fiecărui an în colaborare cu Școala generală Ion Agârbiceanu organizează “Zilele Ion Agârbiceanu”.
Cele două școli generale cu clasele I – VIII din Bucium au câte o bibliotecă școlară care deservește elevii și cadrele didactice din aceste școli. Școala generală Ion Agârbiceanu din Bucium, centru de comună este gazda unei expoziții etnografice, cu caracter permanent, a căror exponate sunt mai ales obiecte din minerit, casnice și manuscrise din Agârbiceanu.
Pe frontispiciul acestei școli se află un medalion lucrat în cupru cu portretul lui Ion Agârbiceanu, iar cele două plăci din marmură consemnează că începând cu anul 1995 școala din Bucium Sasa va purta numele “Ion Agârbiceanu”.
Discotecile în comună se organizează în special de firme private în satele Bucium centru și Bucium Sat, dar și la Căminele culturale, acestea din urmă organizează în special “Hore Tărănești”.
În ceea ce privește portul buciumanilor, mai ales cel vechi, se remarcă printr-o mare valoare artistică, influențând întreaga regiune în ceea ce privește stilul și motivele sale. În secolul XIX Buciumul era renumit ca centru de cojocari.
Caracteristic pieselor lucrate în Bucium sunt decorul mărunt, culoarea predominant neagra a ornamentului, întreruptă din loc în loc de mici puncte roșii, galbene și albastre și prezența firului de buritas aurit.
Costumul femeiesc purtat și astăzi, aparut încă în secolul al XVIII-lea, păstrează din portul bărbătesc: cămașa, zodia și pieptarul.
Cămașa desprinsă de poale este cusută cu fir de mătase negru, având motive vegetale stilizate în tehnica “de după ac” plasate pe guler, peste cot și la fodori (mangete). Peste poalele albe se poartă catrinte roșie, îngustă, țesută și decorată cu vergi galbene și albastre, iar în fața șorț negru de mătase sau catifea brodat cu motive florale multicolore. Peste cămașă se poartă pieptarul de piele, despicat, decorat compact cu motive vegetale stilizate în culoare neagră și puncte tricolore, iar pe cap basma neagră brodată multicolor pe margini.
Costumul bărbătesc este mai simplu, alcătuit din cămașă cusută cu fir de mătase negru: la guler, piept și pumari (în același stil vegetal ca la femei), cioareci strâmți cu dungă albastra pieptar înfundat, șerpar lat, laibăr din pânză albă, pălărie cu șnur împletit din fire de aur și argint și cu cizme înalte din piele cusute pe margini cu fir tricolor.
În prezent nu se mai lucrează cojocărie doar țesutul mai este prezent în unele gospodării. Tâmplăria este practicată de către trei particulari: A.F. Duna, P.F. Jurj Moise și P.F. Sturza Simion.
Construcții de tip mori, steampuri, joagare nu mai sunt, ele au fost confiscate cu ani în urmă.
Comuna nu a fost cooperativizată în trecut, agricultura prestându-se și în prezent în sistem particular. Randamentele rezultate sunt mici, necompetitive, în schimb calitatea produselor este deosebită, datorită lipsei îngrășămintelor chimice și a purității apei și aerului.
Ca exemplu enumeram producțiile realizate în cca trei ani:
Carne [t]: 173,302,11
Lapte vaca [hl): 12446,15358,13433
Lapte capra si oaie [hl]:448,566,3 1 8
Lana[kg]: 1650,2171,1500
Oua [mii buc]:480,37 1,275
Miere [kg]:250,3 10,320
Suprafețele arabile cu randament redus (arabil cca 271 ha), nu asigură produse agricole suficiente unui nivel de trai decent, dar pășunile și fânețele sunt suficiente pentru creșterea animalelor. Din suprafața totală agricolă de 8570 ha, suprafața arabilă reprezintă 3,16 % cu producții foarte slabe, singurele culturi care prezintă interes economic ar fi: cartoful și plantele furajere.